Rubaiate
UN CLOPOT DE ARAMĂ ÎN CETATE BATE
Un clopot de aramă în cetate bate
Trezind pe boltă stele-n nori înfășurate,
Pe ulițe se sting făclii cu flăcări pale,
Pe cer mai arde-o stea și luna jumătate.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
CER NEGRU-NTUNECAT, CA DE CATRAN ȘI LUNA JUMĂTATE
Cer negru-ntunecat, ca de catran și luna jumătate,
Alb licărul astral nu se mai vede, stelele-s mascate
Căci ard luminile cetății-n mii de torțe fumegânde,
Pe când un clopot de aramă-n turla catedralei bate.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
VIAȚA OMULUI E PLINĂ DE SURPRIZE
Viața Omului pe lume este plină de surprize
Chiar dacă trăitorii sunt ghidați de noile devize,
Acestea toate bune pot să fie ori pot să fie rele,
Oricum ar fi, tu muritor, nicicând să nu-ți planifici mize.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
CÂT TIMP TRĂIM, SUNTEM AICI ÎNLĂNȚUIȚI PE TERRA-Rubaiat
Cât timp trăim, suntem aici înlănțuiți pe Terra,
Urmașii noștri cred că va veni-n curând și era
În care Omul-spirit liber ar putea să plece
Oriunde în astral și să ignore atmosfera.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
UN AMALGAM DE LACRIMI ȘI SUDOARE E-NCORONAREA MUNCII LUI SISIF
Un amalgam de lacrimi și sudoare e-ncoronarea muncii lui Sisif,
În ziua-n care nava-n căutarea unui port la mare e strivită de recif.
Amare-i sunt acele clipe, care-și vor găsi de-ndată rezolvarea,
Atunci când cel ce greu trudește va deveni al Universului șerif.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
PE-NTINS DE APE SE PRĂVALE STELE-N NOAPTEA CARE MĂ-MPRESOARĂ VISURI
Pe-ntins de ape se prăvale stele-n noaptea care mă-mpresoară visuri,
Din care nu mai vreau să ies în diminețile ce par ca reci abisuri.
Îl caut pe Oniris, ca-n somnul meu adânc alăturea să-mi fie,
Să hoinărim în doi prin univers și luxuriante paradisuri.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
UN GÂND ÎMI ALUNECĂ PRIN VII ȘI BECIURI RĂCOROASE-Rubaiat
Un gând îmi lunecă prin vii și beciuri răcoroase,
Să sorb sec, vinul negru din butoaiele prăfoase
Ca desfătat să fiu cu euforica licoare
În timpu-n care Bachus îmi bea sângele din oase.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În vara asta-n grădină mi-a-nflorit o speranță,
Ca între noi să nu mai fie vreodată distanță,
O îngrijesc și o cresc cu sufletul larg și curat,
Ca vrerea divină, cu noi să fie-n rezonanță.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când Omul a venit pe lume, nimeni nu l-a întrebat
De-ar fi dorit femeie să se nască ori de-a fi bărbat,
Muritori s-au pomenit pe-acest pământ ca să trudească,
Pedeapsa e divină, izvorând din ancestral păcat.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
DE ZECI DE ANI STĂ NEUDAT, BĂTUT DE VÂNTURI ÎN PUSTIU
De zeci de ani stă neudat, băut de vânturi în pustiu,
Un Trandafir de Jerihon mai este încă totuși viu?
Acel arbust ce crește-n locurile sfinte din deșert,
Mai are încă o viață să-nflorească mai târziu.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!